Cum funcționează anxietatea de performanță și care sunt măștile ei?
psihologescu16 sept. 2021
Cum funcționează anxietatea de performanță și care sunt măștile ei?
Despre termenul de anxietate am auzit cu toții și mai mult sau mai puțin înțelegem cum funcționează, mulți dintre noi o asociem cu stresul. Iar atunci când auzi de anxietate de performanță, îți poți da seama din denumire că ea se referă la stresul pe care îl simțim atunci când avem de performat, când avem ceva de făcut, de îndeplinit anumite sarcini, iar rezultatele sunt importante și este necesar ca acestea să fie bune.
Astfel, multe persoane se întâlnesc cu această formă de anxietate în special pe plan profesional și o pot recunoaște cu ușurință. Te invit să citești continuarea articolului pentru a descoperi care sunt cauzele anxietății de performanță și în ce moduri nebănuite se poate manifesta.
După cum știm deja, anxietatea reprezintă maniera creierului de a ne proteja de un pericol imaginat, această percepție bazându-se pe experiențele din trecut care au avut anumite consecințe negative pentru noi.
Această nevoie de protecție duce la trei reacții specifice: luptă, fugi sau îngheață (despre care am scris aici:
Exact la fel funcționează și anxietatea de performanță. Spre exemplu, urmează să dai un examen la facultate pentru care ai de învățat, știi că este important pentru tine, ceea ce te stresează, astfel amâni învățatul până pe ultima sută de metri când începi să te panichezi că nu mai ai timp. Unul din gândurile de la baza acestui comportament de auto-sabotare ar putea fi neîncrederea în capacitatea ta de a face față: Eu nu pot să învăț bine, nu cred că o să fac bine la examen.
Astfel, prin amânarea învățatului, amâni de fapt emoțiile de rușine, vinovăție și teamă care vin la pachet cu aceste gânduri despre propria persoană. Iar această formă de protecție te însoțește și la serviciu, atunci când ai de pregătit un anumit proiect, ori de susținut o prezentare în fața mai multor persoane, când observi că transpiri, inima îți bate asa de repede încât simți că ar putea să îți iasă din piept și în mintea ta se învârt mii de gânduri despre cum toți ceilalți te vor judeca și vor râde de tine.
După cum precizam mai sus, anxietatea de performanță nu se manifestă doar în mediul profesional. Aceasta se poate manifesta și în relațiile cu cei dragi, atunci când vrem să le demonstrăm că merităm iubire și acceptare, atunci când oferim și muncim excesiv pentru a ne asigura că celălalt ne iubește și nu ne va părăsi.
De asemenea, poate apărea și în viața sexuală (aspect mai des întâlnit la bărbați), atât pentru a demonstra că putem face pe altcineva să simtă plăcere, cât și în raport cu noi înșine, cu propriul corp, atunci când nu ne putem relaxa în timpul activității sexuale gândindu-ne la cum arătă corpul nostru.
Indiferent de zona vieții noastre în care se manifestă anxietatea de performanță, de cele mai multe ori rădăcina acesteia stă în felul în care ne vedem pe noi înșine. Provine din modul în care ne raportăm la noi, câtă încredere avem în puterea noastră de a face față anumitor situații neplăcute, dureroase, periculoase pentru sufletul nostru.
Bineînțeles că aceste convingeri despre identitatea noastră sunt formate tot în copilărie, în funcție de ce anume ni s-a spus despre noi înșine. Atunci când un copil este des criticat, atunci el învață că trebuie să fac tot posibilul pentru a demonstra că el merită să fie acceptat, indiferent de subiectul vizat.
Fie că este vorba despre performanța școlară, fie că este vorba despre un comportament anume, mesajul interpretat este acela că el nu merită să fie iubit, astfel trebuie să facă tot ce-i stă în putință pentru a fi iubit și pentru a evita pericolul lipsei de iubire. Astfel, făcând paralela cu exemplul de mai sus, un student care amână să învețe pentru examen se teme, de fapt, de propria sa judecată, de cuvintele pe care și le va spune el însuși: Nu ești în stare, nu vezi? Tu nu poți să faci asta. Ai învățat degeaba, te-ai chinuit degeaba, tot prost ești. Acest dialog intern poate fi chiar inconștient, ceea ce deseori așa este și este de fapt un dialog internalizat din relația cu figurile de atașament.
De asemenea, la fel de periculos este și să fii copil și să primești constant complimente nerealiste. Faptul că ești urcat pe un piedestal de mic, te poate face ca în viața adultă să ai o stimă de sine foarte scăzută deoarece niciodată nu reușești să îndeplinești așteptările pe care le manifești tu față de tine (și ele fiind așteptările părinților).
Dacă ți s-a spus mereu că tu ești cel mai bun, atunci când crești, vezi că sunt alții mai buni decât tine, iar asta te poate dărâma, ori te poate transforma într-o persoană ostilă și invidioasă, care nutrește relații conflictuale. Astfel, te afli constant într-o luptă permanentă cu lumea din care încerci să ieși învingător pentru a demonstra că tu în continuare meriți să stai pe piedestal, deoarece numai acolo poți primi iubire. Să fii mai puțin performant ar însemna să cazi de sus. Să te relaxezi, să te liniștești, să îți da voie să fii imperfect, ar însemna că ai eșuat.
Subiectul anxietății de performanță este unul vast, cu multe substraturi emoționale, cognitive și chiar neuropsihologice, iar situațiile prezentate mai sus reprezintă doar câteva exemple și explicații generice pentru o înțelegere globală a ceea ce reprezintă acest mecanism cu care o mare parte din populație se întâlnește de-a lungul vieții. Deși simptomele sale deranjează și dor, recomandarea mea pentru tine este să alegi o viziune tolerantă față de acest mod al creierului tău de a te proteja de ceva ce el percepe ca fiind periculos pentru tine.
Orice aspect al ființei noastre apare cu un scop, cu o intenție bună față de noi înșine. Important este să îi vedem mesajul și să căutăm înăuntrul nostru resursele de care avem nevoie pentru a trăi viața pe care ne-o dorim.
Ți-a plăcut acest articol?
Sindromul Asperger: ce este și cum îl recunoaștem?
psihologescuSindromul Asperger este o tulburare din spectrul autismului, caracterizată prin dificultăți de comunicare, comportamente repetitive și provocări în relaționarea socială. Află cum îl poți recunoaște și înțelege mai bine.