Sindromul Asperger: ce este și cum îl recunoaștem?

După cum spuneam și în articolul dedicat ADHD-ului (https://www.psihologescu.ro/post/ce-este-adhd-ul-%C8%99i-cum-%C3%AEl-recunoa%C8%99tem), în anii din trecutul mai îndepărtat, copiii erau deseori considerați obraznici, neliniștiți și poate chiar și jigniți, fără ca cineva să își pună întrebarea dacă ar putea suferi de o anumită condiție sau tulburare. Însă, în ultimii ani, în special în ultima decadă, știința a evoluat destul de mult pentru a oferi explicații pentru aceste comportamente etichetate ca fiind drept nepotrivite social, pedepsite și corectate fără eficiență.

Tot aici se încadrează și sindromul Asperger, care aduce cu sine o serie de comportamente inadecvate din punct de vedere social, dar care pot fi explicate și modificate prin servicii specializate.

Sindromul Asperger este una din tulburările care fac parte din spectrul autismului. Se caracterizează prin dificultăți de comunicare, sociale și prin comportamente repetitive și/sau rigide. Acesta a fost descoperit de către pediatrul vienez Hans Asperger, de aici și denumirea. Asperger a observat la băiețeii cu o inteligență normală simptome specifice autismului. Astfel, putem observa la copiii și adulții care trăiesc cu această tulburare faptul că au o inteligență medie sau ridicată, însă au probleme sociale, ceea ce duce la stări de anxietate și depresie.

Simptomele sindromului Asperger:

Chiar dacă au o inteligență ridicată, mulți adulți prezintă și întârzieri cognitive sau ale limbajului. De asemenea, manifestarea sindromului are variațiuni destul de mari, astfel încât debutul și manifestarea bolii diferă de la persoană la persoană.

Astfel, simptomele emoționale și comportamentale pot fi următoarele:

• Incapacitatea de a recunoaște și interpreta emoțiile celorlalți și a empatiza;

• Răspunsuri emoționale exagerate (toleranță scăzută la frustrare care duce la explozii emoționale, crize etc.);

• Egocentrism (persoanele cu Asperger au greutăți în a se pune în locul altora și a conștientiza cum acțiunile lor îi pot afecta pe ceilalți, nu pot răspunde cu empatie la sentimentele și comportamentele altora);

• Comportamente repetitive.

În ceea ce privește simptomele ce țin de comunicare, persoanele cu Asperger nu pot finaliza discutii simple (small talk), au un discurs rigid, folosesc excesiv repetițiile, își adaptează cu greu tonalitatea vocii în funcție de context. De asemenea, deși pot avea abilități verbale excepționale în anumite domenii de interes pentru aceștia, ei pot avea o înțelegere scăzută a semnalelor non-verbale (gesturi, mimică, tonul vocii etc.).

Alte simptome specifice sunt lipsa îndemânării, persoanele cu Asperger au dificultăți în a-și coordona mișcările și sunt anumite sarcini simple pe care nu le pot realiza, cum ar fi mersul pe jos corect, spălatul dinților, a sta jos. Totodată, prezența obsesiilor este nelipsită. Cei cu Asperger pot deveni atât de pasionate de un anumit domeniu, încât ajung la obsesie, înțelegând în profunzime domeniul respectiv și insistând chiar în cercuri sociale să îl abordeze, neținând cont de ceilalți. Spre exemplu, Elon Musk a declarat recent că suferă de sindromul Asperger.

Cauzele sindromului nu se cunosc, încă. Oamenii de știință consideră că există anumite anomalii la nivelul creierului condiționate de factori ereditari și de mediu. Însă, diagnosticarea se poate face devreme, dată fiind întârzierea limbajului la copii. Dacă acest semnal este ignorat, șansele de corectare a comportamentelor și dezvoltare mai rapidă a celorlalte mecanisme afectate vor scădea. De asemenea, nu există teste de identificare a sindromului Asperger la adulți, ci doar la copii. Diagnosticarea se poate face doar de către specialiști, precum psihiatri și psihologi clinicieni, iar tratamentul include psihoterapie și logopedie.

Deși sindromul Asperger este o afecțiune care deteriorează unul din pilonii vieții unei persoane, adică cea socială, persoanele care trăiesc cu această condiție au o mulțime de calități care aduc un plus remarcabil în societatea noastră. O mare parte din profesioniștii, cercetătorii din lume pot avea trăsături specifice Sindromului Asperger. De aceea, vă invităm să cunoașteți persoane remarcabile care au reușit să descrie cum funcționeză creierul lor. Daniel Tammet este unul dintre ei: https://www.youtube.com/watch?v=PPySn3slfXI .

Mai puteți vizualiza în link și alte povești despre Kim Peek, Steven Wiltshire, Leslie Lemke: https://www.youtube.com/watch?v=WZsJ6BtOh60 .

Printre acestea se numără: originalitate în gândire, perseverență și creativitate, memorie foarte bună, un nivel ridicat de inteligență și capacitatea de a se focusa total pe o anumită activitate.

Despre autism

Autismul și Sindromul Asperger fac parte din aceeași categorie, Sindromul Asperger fiind considerat o ramură a spectrului.

De multe ori copiii care prezintă manifestări mai ușoare ale tulburării sunt diagnosticați cu Asperger.

În cazul copiilor cu autism se remarcă întârzieri mai mari pe partea de comunicare.

Poate fi dificil pentru ei să înțeleagă un mesaj verbal, ba chiar și unele mesaje non-verbale, în special expresii faciale, mimică sau gesturi.

Limbajul lor este limitat și adesea rigid, având de multe ori puține subiecte de interes. Acest lucru atrage de la sine o întârziere și pe latura cognitivă. O parte din persoanele cu autism au dificultăți în a dezvolta procese complexe de raționament.

Acest lucru este mai rar prezent în cazul sindromului Asperger și de multe ori părinții cu copii cu sindrom Asperger află la începerea școlii că există o problemă în dezvoltarea copiilor lor. Școala aduce provocări noi pe latura socială și interacțiunile capătă nuanțe mai diferențiate decât în mediul preșcolar.

Copiii cu autism au interese fixe, centrăndu-se pe anumite obiecte, se adaptează greu la schimbări. Pot apărea repetiții, ticuri, ritualuri. De asemenea, copiii cu autism prezintă ecolalie, repetând în mod inadecvat ceea ce a auzit la persoanele din jur. Adeseori se manifestă stereotipii verbale, motorii.

Din cauza unei slabe capacitați de gestionare a emoțiilor exista situații în care apar reacții emoționale puternice, stări de iritabilitate, aparent o indisponibilitate de a fi calmat. Aceste reacții apar în situații care nu ar trebui în mod normal să declanșeze comportamente de o asemenea intensitate.

O altă componentă este deficiența de integrare senzorială. Adesea, copiii cu autism nu suportă anumite sunete, anumite texturi, anumiti stimuli vizuali. Pragul de sensibilitate este diferit și e nevoie de o stimulare mică pentru o reacție puternică. În alte situații este tocmai invers. Pot avea praguri ridicate pentru durere, adică e nevoie de o intensitate foarte mare ca să reacționeze.

Toate aceste caracteristici trebuie luate în ansamblul lor, iar în cazul în care există doar una sau două manifestări nu poate fi vorba de un diagnostic. Diagnosticul este stabilit doar de către de persoanele specializate în sănătate mintală