Când apare reacția de fugă și ce se întâmplă în interiorul nostru ?

Reacția de fugă (flight) reprezintă una din cele trei reacții automate care se declanșează la nivelul creierului atunci când acesta percepe o amenințare. Spre deosebire de reacția de luptă (fight), care atacarea stimulului ”periculos”, reacția de fugă reprezintă părăsirea situațiilor amenințătoare, exact așa cum sugerează și numele său. Deși nu întotdeauna fuga este una concretă, adică a alerga, a fugi de ceva anume, organismul nostru manifestă diferite modalități prin care poate evita pericolul, fie că acesta este intern, ori extern.

Deși intenția organismului nostru este aceea de a ne proteja, consecințele acestor reacții gestionate necorespunzător sunt deseori negative, afectând calitatea vieții noastre. Așadar, cum le putem gestiona corect?

Cum se manifestă reacția de fugă?

Gestionarea corespunzătoare necesită o înțelegere corectă asupra mecanismului și manifestărilor acestuia.

De cele mai multe ori, fuga are la bază o serie de emoții cu care nu vrei să te întâlnești, fie pentru că acestea ar fi prea intense, ori pentru că nu știi ce să faci cu ele, sau ele nu sunt social acceptabile.

Motivele sunt multiple. Astfel, fuga din situațiile concrete care te provoacă este de fapt o fugă de propriile trăiri trezite de situația respectivă. Spre exemplu, procrastinarea este una din metodele inconștiente folosite de creier pentru a evita eșecul: o să amân să îndeplinesc această sarcină deoarece este una dificilă pentru mine. Amânarea ei înseamnă și amânarea fricii de eșec pe care o simt. Cu cât fug mai mult de ea, cu atât trece mai mult timp până când voi simți frica.

Problema este că până la întâlnirea concretă cu sarcina respectivă, anxietatea își face loc pas cu pas.

Devii anxios pentru că încă nu te-ai apucat de ceea ce ai de făcut, astfel ia naștere un conflict interior chinuitor: ori încep să lucrez la sarcina mea și confrunt frica de eșec pe care o simt (însă nu știu cum să fac asta), ori amân și mă simt anxios până când presiunea de a face ce trebuie să fac va fi mai mare decât frica. De fapt, nu fugi de sarcină, ci de frica pe care o simți, astfel, frica devine un stimul amenințător.

Totodată, consecințele negative ale unui astfel de comportament constau și în faptul că este foarte posibil să nu duci sarcina la bun sfârșit, dacă nu lucrezi bine sub presiune. Astfel, vei trage concluzia că eșuezi, nu ești în stare să faci acel lucru. Iar teama de eșec va crește. Cu cât crește teama, cu atât vei fugi mai mult de ea.

Același mecanism de fugă are loc și în cadrul relațiilor. Atunci când partenerul/prietenul deschide o anumită discuție mai serioasă, în cazul în care te simți amenințat, este posibil să schimbi subiectul și să răstălmăcești cuvintele celuilalt pentru a nu fi nevoit să te confrunți cu situația care îți trezește disconfort.

Ce se întâmplă la nivel profund în reacția de fugă?

După cum am precizat mai sus, fuga apare în fața unor gânduri și emoții pe care nu știi cum să le gestionezi.

De aceea persoanele care folosesc cel mai des acest mecanism au o sensibilitate crescută la anxietate.

Stresul lor crește imediat deoarece deja și-au format o cale de a fugi din fața situațiilor neplăcute.

Toleranța scăzută la incertitudine scade capacitatea de a face față situațiilor neclare, astfel, ajungi să crezi despre tine că ești incapabil să te descurci.

Este un cerc vicios situat la nivel inconștient, învățat din copilărie. Fie ai văzut asta la membrii familiei tale, fie te-ai confruntat peste puterile tale cu sentimente copleșitoare, astfel încât ai ales că cel mai bine este să nu mai fii atent la consecințele negative ale evitării conflictelor și responsabilităților.

Cum poți ieși din modul de fugă?

La fel ca și în cazul reacției de luptă, fuga poate fi un efect al unor traume timpurii. Probabil te-ai simțit singur în fața unor situații copleșitoare în care ai fi avut nevoie ca cineva de încredere să îți fie alături, însă nu a fost nimeni disponibil pentru tine. Însă, acum, pentru că ești adult, ai resursele necesare pentru a-ți asuma responsabilitatea asupra propriei vieți.

Cel mai bine te poate ajuta un proces psihoterapeutic pentru a identifica rădăcina acestor reacții și a re-învăța cum să gestionezi aceste momente. Iată câteva variante care te pot ajuta să faci față mai ușor situațiilor din fața cărora fugi:

• Identifică aceste situații care trezesc în tine reacția de fugă;

• Stai cu tine, într-un spațiu în care te simți în siguranță și încearcă să identifici ce anume simți: emoții și senzații în corp;

• Dă-ți voie să simți acele trăiri, acceptă-le și lasă-le să plece;

• Meditează de cel puțin trei ori pe săptămână;

• Dă-ți voie să fii vulnerabil și vorbește cu cineva de încredere despre momentele în care te simți copleșit;

• Dă-ți voie să fii imperfect.

Acum că ai înțeles mai bine ce se întâmplă cu tine atunci când alegi inconștient să fugi din fața ta, din fața celorlalți și din fața realității, te încurajez să îți amintești că nu ești singurul care face aceste lucruri. Cu toții trecem prin greutăți personale și intime, iar conectarea cu ceilalți este cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru noi, să ne lăsăm văzuți exact așa cum suntem.

Te invit să citești următorul articol despre reacția de îngheț (freeze), soră cu lupta și fuga!

Dacă ți-a plăcut acest articol te invităm să citești și alte articole abonându-te la newsletter-ul nostru. Completează formularul de la finalul paginii iar noi te anunțăm când publicăm următoarele articole.